Graminee, pisici şi cereale

Pe antebraţul drept stau, în ordine, căţeii, pisicile, nişte păianjeni mici-mici numiţi acarieni, un pic de mucegai şi un amestec de ierburi.

Pe cel stâng au încăput cerealele, polenul de salcâm şi tei, gramineele, încă nişte pomi şi o chestie pe care sunt sigur că nu vreau s-o întâlnesc vreodată: dermatophagoides pteronyssinus.

Toate, inclusiv căţeii şi pisicile, au venit sub formă de picătură dintr-o serie de sticluţe miniaturale. Fiecare picătură a fost înţepată-n piele cu un ac ascuţit-ascuţit, "ca să se absoarbă mai bine".

Dup-aia doamna doctor a întors un ceas şi l-a pus să sune la 15 minute şi eu am rămas cu antebraţele în sus, chinuindu-mă să evit crampele musculare.

Dup-aia au venit mâncărimile, umflăturile, înroşirile şi măsurătorile.

Gramineele, pisicile şi cerealele au câştigat concursul. Mai ales pisicile mă mâncau rău de tot, dar nici gramineele nu s-au lăsat mai prejos.

Şi, oricum, a fost prima dată când mi-a măsurat cineva vreo bubă. La 6 milimetri lăţime bucata, zic că n-am dezamăgit.

După ce m-am scărpinat, doamna doctor mi-a zis că asta a fost o idee proastă, pentru că n-am făcut decât să irit şi mai mult zona. A avut dreptate. Am primit un cub de gheaţă înfăşurat în vată, ca să repar ce mai era de reparat.

În timp ce-mi scria reţeta, m-am gândit că acum arăt ca un drogat foarte meticulos, cu înţepături aşezate la intervale egale pe fiecare braţ. M-am decis să respect toate regulile de circulaţie la întoarcere, nu de alta, dar cine ştie peste ce poliţist doritor de avansare aş fi putut da.

Aşadar, acuma ştiu la ce sunt alergic. Ştiu şi cum se manifestă alergia.

Ştiu şi ce pot face ca să scap de asta: un tratament pentru desensibilizare care ar urma să dureze 3 ani, poate mai mult, până la 6 luni pe an. Timp în care există toate şansele ca organismul să se desensibilizeze de la sine.

Sau să devină alergic la altceva.

Deci, după cum spuneam: voi face o investiţie solidă în viitorul meu.

Îmi voi lua un vagon de batiste.